miercuri, 17 aprilie 2019

# 160 de zile

                                   Tu,

     

       Chipul tau..


       Tu acolo, iar eu aici. Aici in mica noastra casuta. Casuta cu fluturi, buline, inimioare, mesaje si declaratii de iubire. Pentru ca ce avem noi multi si-ar dori sa gaseasca sau sa aiba,
       Tu nebun, iar eu nebuna. Doi nebuni care isi umplu casutele de la whatsapp cu multi besitosi si multe inimioare.
       Doi oameni muncitori si responsabili care viseaza si fac tot ce le sta in putinta pentru a avea tot ce isi doresc si pentru un viitor fructuos si sclipitor.
       Muncim pentru noi si pentru urmatorii doi "mini noi" cu parul tau, ochii mei, inaltimea ta si nasul meu borcanat. Doi samburi care ne vor fi copii fidele. Linistea ta sau vorba mea multa, asta vor decide ei ce aleg.
       Dar pana sa ajungem la cei doi "mini noi" avem un drum lung de strabatut, avem greutati de indurat sau zambete de afisat.
       Muncind, doar asa vom ajunge la ei doi.
       Tu dormi intre patru pereti reci si goi, iar eu ma simt singura in casa mare pe care ti-ai dorit-o si pentru care te-ai zbatut atat de mult, goala si rece exact ca si cabina ta.
       Goala fara vocea ta, fara zambetul tau, fara ochii tai mari si sclipitori. Fara parul tau des, fara barba ta cu 4 culori, fara degetele tale strambe sau nasul stramb.
       Goala cu totul, dar..
       Casa insufletita de noi si cu multe camere menite de a fi umplute cu zambetele, chicotelile si piciorusele lor mici.
       Nu-ti mai spun ca te iubesc pentru ca tu stii. Cu toata fiinta. Cu toate greselile si lucrurile bune. Cu tot ce am eu mai rau sau mai bun.
       Cu totul te!

       Si te astept sa-mi zambesti, sa ma certi, sa ma iubesti, sa te uiti urat la mine, sa fii suparat pe mine si sa ma ierti.
       Si numar zilele.
       Iar noptile trec goale si in surdina.
 
       Dar sunt aici, in casuta noastra!

       Mereu voi fi aici pentru tine.


       A ta mereu, Viviana


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu