# Ritm .. !

                   Sindromul..."picioarelor ingreunate" asa numesc eu uneori starea de imobilitate, de priza cu pamantul. Desi traim, depasim, infruntam sau ne lasam invinsi de aceleasi trairi, le intelegem diferit. Imi place c-am descoperit un mic univers inauntrul tau si sper ca e in expansiune.
    .. Nu stiu cand realizezi cel mai bine ceea ce ti se intampla… atunci cand iti lasi lacrimile sa curga de tristete sau cand ti le retii din cauza maniei ..  nu stiu exact cand te apuca deznadejdea cea mare: cand auzi, dar nu vrei sa intelegi -pentru ca adevarul fulminant ti se pare imposibil de acceptat - sau cand intelegi, dar nu vrei sa mai auzi adevarul -pentru ca nu poate fi suportat .. nu stiu cand te loveste cel mai tare disperarea: cand realizezi ca nu o sa mai vezi niciodata chipurile familiare sau in momentul in care constiinta ta imbratiseaza gandul ca de acum incolo ramai doar tu, fiinta pe cont propriu .. nu stiu ce iti provoaca mai tare fiori reci pe sira spinarii: faptul ca ti s-a dat drumul la mana sau faptul ca nu stii cum o sa strecori netinand pe nimeni de mana in neant ? ...
    Dar, in bataile propriului ritm, fiecare trebuie sa reuseasca sa se dezlipeasca de trecut si sa mearga mai departe... si nu exista "nu pot", exista doar "trebuie"... trebuie sa mergi mai departe...