# Fara sine ..

                     Nisipul imi mangaie picioarele cu fiecare pas pe care il fac pe aceasta plaja intunecata. Nu pot vedea mai departe decat unde-mi va cadea urmatorul pas, si nici nu vreau. Singura, complet singura, in bratele unei racori umede, inconjurata de intuneric si soaptele valurilor, chemandu-ma, chemandu-ma, sunt impacata. Nu fericita. Nu, mai intens, pentru ca opus fericirii fiecare simt imi este ascutit, dar nu imi spune ca trebuie sa imi fie frica de ceva. Sunt doar eu, si sunt impacata.
Cat timp nu ma opresc, cat timp nu stau sa admir unde am ajuns, cat timp ma bucur de calatorie, de miscarea lenta prin taramul nimanui, pot ramane in aceasta sfera a timpului. Fara nevoi. Fara constiinta. Fara sine.